IN LUMEA MEA

         O ploaie de vară se ivise din văzduhul senin.Trecuse mult timp de când nu mai simțise picăturile de apă umezindu-i năsucul catifelat.Parcă își amintea de trecutul petrecut în familie,de clipele în care se juca alături de mama sa,care îi lingea blana pufoasă gălbuie cu pete negre,de clipele în care se juca cu frățiorii săi inofensivi cu care se bătea pentru laptele gustos al mamei lor.Acum plimbându-se solitar,prin nisipul ud din care ieșeau mici fire de iarbă reusind să țină cu greu roua ploii,imaginându-și pe semenii săi lângă el,luptându-se pentru carnea vânată,încercându-și puterile și forța și întrecându-se la alergat.Avuse multe planuri pentru a deveni cel mai puternic dintre toți,dar nu a putut trece peste dezamăgirea dureroasă când familia sa,cea la care ținea și o apăra,l-a lăsat de izbeliște.Atunci s-a lăsat în voia sorții și a plecat departe trist și amăgit,întrebându-se și acum ce s-ar fi întâmplat dacă ar mai fi rămas printre ei.

         PUF!!!Dar deodată simțise ceva adânc înfipt în inimă ,ceva îl apăsa și îi îngreuna mersul,ceva roșu îi uda blana și un urlet îi ieșise pu gură.Cu ochii aproape închiși își vazuse semenii alergând înspăimântați și privindu-se cu teama citită pe chipul lor.

         Când se întoarse vazu dușmanul animalelor râzând învingător cu o armă lungă și neagră în mână uitându-se la el diabolic.Știind că-l așteaptă somnul etern,își așează capul pe nisipul moale și jucându-se cu lăbuțele prin lichidul roșiatic.....își dă duhul.